Un Guşter

My photo
Also known as Sven, The man downstairs from the man upstairs. The neighbour of the Beast. Chuck Norris, etc. Distributor of random thoughts via poetic parcels. Explorador y aventurero. Mephistofelically inclined towards Machiavellian methods. Too old to wander, too young to travel.

Friday, November 28, 2008

Conquistador blues (Ro)


În viaţa mea nu m-am simţit atât de respins. Am fost refuzat de fete şi domnişoare, de profesori, profesoare, şcoli şi universităţi, companii mi-au arătat politicos uşa dar acum... acum o ţară întreagă nu vrea să aibă nimic de-a face cu mine.

M-aţi întrebat toţi şi majoritatea probabil ştiţi deja... am încercat să intru în Panama, dar se pare că nu e aşa uşor. Se pare că Românii sunt pe lista neagră şi avem nevoie de viză... ce pana mea?

În fine... m-am trântit în fund pe o piatră şi am numărat autobuzele cu turişti fericiţi care intrau in Panama şi mi-am zis... ce pana mea? M-am pornit weekend-ul ăsta să mă distrez, şi asta am să şi fac! Şi aşa am făcut. M-am dus în Puerto Viejo, un orăşel boem aci în Coasta lu' Rică Venturiano cu spirit de Caraibe. Rasta-men peste tot, plaja cu palmieri si cocktail de cocos. La dolce vita (sau la vita dulce, no).

Nici că se putea mai bine... am dormit într-o cabină de bambus în mijlocul junglei... erau furnici peste tot, maimuţe zburdau prin copaci. Am văzut şi un leneş... animalul, nu un tip Rasta care freca papaya pe plajă. Făcut prieteni... după prima seară nici nu mai eram client. Ce să mai plăteşti pentru mic dejun, cină, tur prin junglă şi toate alea? Adu, Iane un pic de vin la cină şi eşti unul de-al nostru. Şi cea mai teribilă fază... nu ştiu dacă e adevărat, dar eu vreau să fie. O tipă care locuia acolo (simpatică tare) era însărcinată. Şi canadianul cu care mă aveam eu bine îmi zice că tatăl era fiul lui Bob Marley... Ki-Many Marley.

Perfect end for a perfect vacation.



Dar m-am săturat de colţul ăsta de lume... e scump al naibii şi nici nu-şi merită preţul. Nu au cultură, mai ales aici în Costa Rica... în Mexico îmi imaginez că au. Am avut noroc să vorbesc cu câţiva Mexicani aici şi mi-au salvat respectul pentru "Lumea Nouă" (ei sunt văzuţi ca un fel de Italieni ai Americii Centrale... nimeni nu-i înghite, dar mie-mi plac. Şi dacă sunt un pic aroganţi, ce? Merită, fir-ar cultura voastră să vă fie!). Şi cât de ipocriţi pot să fie... toţi îi detestă pe gringos şi aceeaşi care îi înjură îi pupă-n cur. Sunt mai răi ca românii la capitolul ăsta. Îi detestă pe Nicaraguani mai ceva decât îi ridiculizăm noi pe neamu' lu' Magyar Pystá dar fără ei economia lor s-ar duce-n... pana mea.

"M'am satourat!" cum zicea francezul. Vreau înapoi în Europa şi promit că nu mai părăsesc Bătrânul Continent... prea curând.

1 comment:

Sabina said...

ma, BF, mai.... dar cum? pana mea.. ai vazut tu un lenes si nu te-ai gandit ca mi-ar fi facut placere sa il am acasa????
trebuia asea.. luai unul.. al' de l-ai vazut.. pus in cutie.. frumos.. impachetat.. chiar fara funda.. ca nu trebu'.. trimis prin posta.. si gata :).. familie reintregita :))..
si crede-ma.. continentului ii este tare, tareeee dor de tine:).. pana mea..
dar stii tu cum se spune.. experienta .. caca maca.. ma rog, nu-i asta vorba, dar.. pana mea.. tu ma intelegi:)... pana mea...
si... te astepttt cu povestile alea de mi s-au lungit urechile.. ca de magar.. sau iepure.. nu ma pot hotari.. inca.. pana mea..
>:D< pana mea... cu drag :)